Oncoforte – Rumex acetosella – Măcrișul iepurelui

 Descriere – origine, botanică, istorie- Măcrișul  

Măcrișul este o specie de plante din care în România există mai multe varietăți botanice, cu valoare culinară și nutritivă dar dintre care unele sunt folosite și în multe rețete medicinale.

Rumex, genul botanic care derivă din cuvântul latin care înseamnă lance, asemănător cu forma frunzelor plantei, crește în locuri pietruite, în soluri umede, nisipoase, în special acide. Crește ca o buruiană înaltă, o plantă perenă, cu multe semințe roșii.

Planta a fost aclimatizată în America de Nord, unde crește sălbatic, dar are originile în Europa și Asia. Planta poate fi găsită în majoritatea părților globului, cu excepția zonelor de la tropice, chiar și în regiunile arctice și alpine. Este o plantă acidă, astringentă, care a fost utilizată din vremuri străvechi împotriva scorbutului, cancerului, afecțiunilor hepatice și a diareei .

Unele triburi din teritoriile Canadei și Statelor Unite foloseau în rețetele pe bază de plante și Rumex acetosella, în special ca leac împotriva tumorilor, inflamațiilor, problemelor digestive.

Compoziție fitochimicale și nutrienți – Măcrișul

Organele aeriene, frunzele de Rumex acetosella conțin: taninuri, vitamine (acid ascorbic, niacină, riboflavină, tiamină), proteine,  acizi organici (acid oxalic, acid tartaric), pigmenti carotenoizi (beta-caroten) și flavonoizi ( hiperină, quercitină) și antrachinoni (emodină, crisofanol).

Măcrișul este folosit în special pentru conținutul de caroten, vitamine B1, B2, C, A, K si PP, minerale precum magneziu, fier, fosfor, sulf și siliciu, zaharuri, taninuri.

Conținutul în vitamina C și vitamina A, antioxidanți puternici ajută la creșterea imunității. Vitaminele B cresc vitalitatea și buna dispoziție. Saponinele și taninurile ajută la prevenirea cancerului și sunt antioxidanți puternici, încetinind procesul de îmbătrânire.

Proprietăți terapeutice- Măcrișul 

Extractul natural din frunze de măcriș este o sursă bogată de beta-caroten, vitamina A, vitamina C și alte carotenoide. Este apreciată drept una dintre cele mai bogate plante în antioxidanţi. S-a descoperit că măcrișul iepurelui are efect de încetinire a dezvoltării celulelor canceroase, ceea ce înseamnă că poate împiedica replicarea și metastaza celulelor.

Măcrișul este folosit în alimentație, în unele regiuni din țara noastră fiind adăugat la ciorbele de legume și la salatele proaspete, dar este și o plantă-medicament. Poate fi de mare ajutor atât în tratarea afecțiunilor hepatice, are un pronunțat efect detoxifiant, de refacere și oxigenare celulară, rezolvă problemele digestive și cutanate.

Este folosit în mod obișnuit pentru reducerea inflamației și a durerii care însoțește sinuzita. Taninurile prezente în frunze ajută la scăderea producției de mucus a organismului. De aceea găsiți această plantă în suplimentele naturale folosite ca remedii pentru infecții. Nivelurile semnificative de fier din extractul de Rumex acetosella stimulează producția de celule roșii și previne anemia. Reglarea circulației sangvine stimulează nivelul de oxigenare celulară, crește energia organismului și accelerează procesele de vindecare.(1)

Conținutul de vitamină C al măcrișului este impresionant, ceea ce înseamnă că acesta optimizează activitatea sistemului imunitar. Vitamina C, cunoscută și sub numele de acid ascorbic, crește numărul de celule albe din sânge, care reprezintă prima linie de apărare împotriva agenților patogeni și a radicalilor liberi din organism, are rol antioxidant împiedicând procesul de oxidare al celulelelor.

Activitatea antioxidanților este potențată de moleculele de semnalizare redox, de aceea este ideală și recomandăm administrarea acelor suplimente care îmbunătățesc semnalizarea redox.

 Studii științifice – Măcrișul

Planta medicament Rumex acetosella conține agenți anticancerigeni, care previn formarea și ucid celulele canceroase. Această afirmație este susținută de multe studii, printre care și cel efectuat de Universitatea de Medicină și facrmacie din Lubin, Polonia.

Betacarotenul creează mai multe celule “T”, care au capacitatea de a dizolva tumorile. René Caisse a creat o formulă din mai multe ierburi, printre care și măcrișul, pentru a obține rezultate împotriva tumorilor canceroase. Această formulă a fost studiată de Dr. Chester Stock din New York, la mijlocul anilor șaptezeci. Concluzia sa a fost că această formulă a distrus celulele canceroase și a oprit metastazele, reducând mărimea tumorilor. În anul 2012 au fost publicate rezultatele unui studiu din Ungaria care a arătat că planta Rumex acetosella are activitate substanțială de inhibare a creșterii celulelor (inhibarea cu cel puțin 50% a proliferării celulare) canceroase.(4)

Alte studii au demonstrat că anumiți compuși fenolici, flavonoizi și antocianici, din compoziția măcrișului au rol de antioxidanți în organismul uman, adică neutralizează radicalii liberi înainte de a determina celulele sănătoase să se transforme în celule canceroase(2). Antioxidanții au o gamă largă de efecte în organism, dar prevenirea cancerului este cel mai mare beneficiu al acestora. Ei sunt activați de moleculele de semnalizare redox. Pentru aceste beneficii a fost ales măcrișul sălbatic să facă parte din compoziția Oncoforte.

Comandaţi Acum! >       Livrarea Gratuită

Bibliografie:

1. Rumex acetosa L. induces vasorelaxation in rat aorta via activation of PI3-kinase/Akt- AND Ca(2+)-eNOS-NO signaling in endothelial cells.
   Sun YY, Su XH, Jin JY, Zhou ZQ, Sun SS, Wen JF, Kang DG, Lee HS, Cho KW, Jin SN.
   J Physiol Pharmacol. 2015 Dec;66(6):907-15.
2. The Genus Rumex: Review of traditional uses, phytochemistry and pharmacology.
   Vasas A, Orbán-Gyapai O, Hohmann J. J Ethnopharmacol. 2015 Dec 4;175:198-228. doi: 10.1016/j.jep.2015.09.001. Epub 2015 Sep 14. Review.

3. Rumex L. species induce apoptosis in 1301, EOL-1 and H-9 cell lines.
   Wegiera M, Smolarz HD, Bogucka-Kocka A. Acta Pol Pharm. 2012 May-Jun;69(3):487-99.

   4. Antiproliferative activity of polygonaceae species from the Carpathian Basin against human cancer cell lines.
   Lajter I, Zupkó I, Molnár J, Jakab G, Balogh L, Vasas A, Hohmann J.
   Phytother Res. 2013 Jan;27(1):77-85. doi: 10.1002/ptr.4690. Epub 2012 Apr 4.